Treceți la conținutul principal

O scurtă istorie a rujului



Dacă ar fi să ne gândim la produsele de machiaj pe care le găsim în trusa oricărei femei, rujul este cu siguranță la loc de cinste. Țin minte când eram mică, rujul a fost primul produs de machiaj care m-a fascinat, primul pe care mama mi l-a împrumutat și cu care mă lăsa să mă dau la ocazii și primul produs de machiaj pe care mi l-am cumpărat din banii de buzunar când aveam vreo 12 ani.
Într-adevăr, cu o simplă aplicare, pare că ți-ai dat silința să te aranjezi pentru un eveniment, te ajută să îți schimbi foarte ușor aspectul în funcție de înfățișare și nici nu ai nevoie de cunoștințe deosebite sau abilități speciale ca să îl aplici. Probabil de aceea, rujul a existat, sub o formă sau alta în mai toate culturile.

Rujul în antichitate


Deși rujul propriu - zis a fost inventat abia prin 1880, acesta exista încă din vremurile antice. Se spune că faimoasa regină egipteană Cleopatra își prepara propriul ruj din gândaci și furnici pisate, aceeași gândaci care se folosesc și în ziua de azi pentru a obține colorantul carmin. În Mesopotamia, femeile își preparau propriul ruj încă de pe acum 4.000-5.000 de ani, când pisau pietre prețioase pe care le foloseau ca să le aplice pe buze. Dar rujurile naturale, adică practic fructee și plantele care colorau pielea erau folosite de femei încă din vremuri preistorice. De aceea Wilma și Betty din ”Familia Flinstone” poartă ruj!
Atât femeile, cât și bărbații purtau ruj în Egiptul Antic, pentru a-și arăta statutul social. Se aplica zilnic cu ajutorul un bețișoare de lemn și nu era numai roșu, ci și roz aprins, negru - albăstrui, sau portocaliu.
Tot în Egiptul Antic a apărut și prima formă primitivă de luciu de buze, pentru a proteja buzele în climatul uscat și arid. 
Cu totul altfel stăteau lucrurile în Grecia Antică. Acolo, rujul nu era purtat de persoanele din clasele sociale superioare, ci exclusiv de către prostituate. De fapt, prostituatele erau obligate să își coloreze buzele cu ruj, pentru ca toată lumea să știe ce sunt ele și ca să nu inducă în eroare ”bieții bărbați.”
În Roma Antică, rujul era purtat de către femeile înstărite, ca și în Egipt, însă acestea aveau adesea un slujitor care avea ca sarcină aplicarea rujului. Din păcare, rujurile folosite de femeile romane conțineau și multe ingrediente toxice, ca de exemplu plumb alb.
Că veni vorba de ingrediente, ca mai toate cosmeticele ”primitive”, rujul conținea tot felul de ingrediente toxice sau pur și simplu ciudate, ca de exemplu grăsime animală sau măduvă de bou. Cu toate acestea, un ingredient a rămas până în ziua de azi în componența multor rujuri sidefate: solzii de pește. Dacă nu folosim un ruj vegan, este foarte posibil ca acesta să aibă solzi de pește în compoziție, pentru a avea strălucire. Prin comparație, rujurile moderne conțin ceară naturală sau sintetică, uleiuri, pigmenți, emolienți, colagen, amino - acizi, vitamina E, aloe vera și alte substanțe hidratante.


Pentru alte culturi, ca de exemplu pentru cultura japoneză, era de neconceput ca o femeie să apară în public fără machiaj, așa că rujul era folosit de către toate clasele sociale.

Rujul ca element negativ

În schimb, dacă o femeie risca să poarte ruj în timpul Evului Mediu în Europa risca să fie acuzată că îl venerează pe Satana. Brrrrr!


Pe la anii 1500, în Anglia rujul era considerat medicament, având o scurtă perioadă de popularitate. Regina Elisabeta credea cu tărie că rujul are proprietăți vindecătoare și se spune că, chiar și atunci când a murit, avea un strat gros de ruj pe buze.
După 1700, rujul a intrat din nou in dizgrație în unele societăți. În Anglia exista o lege care le permitea bărbaților să anuleze o căsnicie dacă suspectau că o femeie i-a atras în timpul perioadei de ”curtare” cu ruj sau fard de obraz, deoarece machiajul era privit ca o formă de vrăjitorie. Același lucru era valabil și în Pennsylvania, în SUA.
Chiar și în 1915, în statul american Kansas a fost propusă o lege care să le interzică femeilor sub vârsta de 44 de ani să poarte ruj, tot din cauza faptului că era considerat o formă de înșelătorie la adresa bărbaților. Evident, legea respectivă nu a fost adoptată. Deja femeile foloseau frecvent rujul, influențate mai ales de vedetele cinemtografiei mute, care purtau rujuri în culori intense, pentru ca acestea să iasă mai bine în evidență pe pelicula alb/negru. 

Rujul în perioada modernă

Primul ruj în adevăratul sens al cuvântului a fost produs de Guerlain în 1880 și conținea struguri, unt și ceară de albine. 
Primul luciu de buze a fost creat în 1930 de compania Max Factor, care a avut multe inovații în domeniul machiajului în jumătatea secolului XX. Primul ruj la tub a apărut în anul 1923, până atunci fiind comercializat în cutiuțe și se aplica fie cu o pensulă sau un bețigaș, fie cu degetul. Ambele variante erau destul de neigienice și era mai greu de aplicat, chiar dacă îl luai în poșetă. 
În timpul celui de-al doilea război mondial, multe produse cosmetice erau raționalizate în Anglia, pentru că toate resursele erau alocate producerii de armament și provizii pentru armata britanică. Este faimoasă povestea cu femeile care își pictau o linie pe picior ca să pară că poartă dresuri. Cu toate acestea, Winston Churchill nu a raționalizat și producția de ruj, pentru că a considerat că acest produs ridica moralul femeilor, care preluaseră multe din sarcinile bărbaților plecați la război în fabrici.
Primul ruj rezistent la transfer a fost creat de o chimistă pe nume Hazel Bishop, care a creat formula în timp ce lucra într-un laborator de dermatologie, după cel de-al doilea război mondial.


Elizabeth Taylor, ca orice divă a marelui ecran era foarte pretențioasă când venea vorba de ruj. Se spune că una din cerințele ei era ca ea să fie singura actriță și singura femeie de pe platoul de filmare care să folosească ruj roșu.
În anii 1960, mamele noastre sau bunicile noastre nu știau ce e ăla ruj alb, însă rujul mat alb era la mare căutare în Occident, pentru că făcea partea din lookul ”Mod”. Prin contrast, rujurile negre sunt acum mai des întâlnite, dar până recent, erau asociate în general culturilor goth și punk.


Conform unui studiu efectuat de Universitatea din Manchester, bărbații sunt mai atenți la femeile care poartă ruj, chiar dacă ei se plâng tot timpul că rămân cu semne după un sărut. 😘Conform studiului respectiv, bărbații au menținut cel mai mult contactul vizual cu femeile care purtau ruj roșu. Pe locul doi s-a clasat rujul roz. Și că tot veni vorba de studii, un altul a semnalat faptul că o femeie care poartă zilnic ruj, înghite accidental pe parcursul vieții până la 2 kg de ruj! Eu cu siguranță îl mănânc fără să vreau, de aceea nici nu suport rujurile care au o aromă sau un gust neplăcut.
De asemenea, un studiu din 2012 a arătat faptul că acele chelnerițe care poartă ruj primesc bacșișuri mai mari decât chelnerițele care nu poartă ruj.
Anual, se vând între 800 și 900 de milioane de rujuri, dintre care 300 de milioane se vând numai în Europa.
În vremurile noastre cel mai vândut produs din toată categoria de produse pentru buze este balsamul de buze incolor, Logic, toată lumea are nevoie de el, de la femei, la bărbați și chiar și la copii. 


Unul dintre cele mai scumpe rujuri din lume este creat tot de compania Guerlain și se numește KissKiss Gold. De fapt, rujul în sine costă 34$ , însă varianta în tub de aur și încrustată cu diamante costă peste 60.000$. Evident, tubul poate fi reîncărcat, la un astfel de preț!
Nu-i așa că nu v-ați fi gândit că rujul a stârnit atâtea ”pasiuni” de-a lungul istoriei sale îndelungate?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Paletă farduri IDC Color Natural - dupe pentru Naked 3?

Am mai avut o experiență destul de neplăcută cu produsele IDC, care sunt disponibile pe elefant.ro. sunt foarte ieftine și se află frecvent la promoție, așa că am vrut să le încerc, însă până acum nimic nu m-a impresionat.
De data aceasta, voi face referire la această paletă de farduri. Se numește Natural, a costat la reducere 18 lei, nu mai rețin prețul ei normal, dar sincer, cam atât și merită. Produsele IDC Color sunt produse de către o firmă din Spania, Aquarius Cosmetic Group prin private labeling. Ce înseamnă private labeling? Înseamnă că o companie de cosmetice, în special produse de machiaj realizează designul produselor și eventual formularea acestora, iar apoi procesul de fabricație este subcontractat în China. elf face asta, BH Cosmetics face asta, Coastal Scents face asta, Morphe face asta și chiar și alte branduri mai prestigioase scot pe piață produse care sunt de fapt ”made in China”.
Această paletă este nu numai un produs fabricat foarte ieftin, ci și un produs care s…

Crema - minune Leac de-un veac

Dacă mai țineți minte, v-am povestit că de Crăciun am primit cadou acastă cremă naturală. Pe lângă faptul că are o prezentare foarte drăguță, este ambalată într-un recipient din lut și are un dop de plută în loc de capac, este realizată din ingrediente 100% naturale. Acum, nu știu dacă să cred neapărat povestea faptului că este o rețetă veche ”de un veac”, păstrată de o familie din Jiul de Munte, însă sunt foarte mulțumită de rezultatele pe care le oferă. Ingrediente: propolis, ceară de albine, rășină de conifere, sacâz, parafină și ulei de floarea soarelui presat la rece. Utilizări: hidratant, antiinflamator, dezinfectant, arsuri, răni, infecții ale pielii, cicatrizant, poate fi folosită după plajă, după bărbierit sau epilat, reduce senzația de mâncărime cauzată de insecte, poate fi folosită și ca balsam de buze. Un recipient conține 50 gr și costă 56 de lei, direct pe site-ul producătorului. Are un miros vag, specific produselor care conțin ceară de albine, culoarea galbenă și se ”to…

Calendare de advent 2016 cu produse cosmetice

De mult îmi tot doresc să îmi cumpăr și eu un astfel de calendar, fiindcă mi se pare că poate fi foarte drăguț să descopăr cât o nouă surpriză în luna decembrie, mai ales că eu sunt obsedată în legătură cu tot ce ține de sărbătorile de iarnă. Problema este că majoritatea acestor calendare sunt destul de scumpe, mai ales că poate nu toate produsele mi-ar plăcea și aș prefera să îmi cumpăr ceva ce știu sigur că mi-ar plăcea. Cu toate acestea, calendarele de advet sunt foarte tentante, iar în Marea Britanie și în SUA există foarte multe calendare, de la aproape orice brand.
Unele au apărut pe piață încă din octombrie. În cele ce urmează, mă voi referi doar la cele existente la noi pe piață, fie online, fie în magazine fizice. Nu mă refer și la diferitele seturi de Crăciun care au apărut deja peste tot, pentru că sunt altceva, ci strict la calendare. Așadar, din câte știu, cam aceste calendare de advent au apărut sau vor apărea și la noi pe piață.
Calendar Advent 2016 by Douglas - produse…