Treceți la conținutul principal

Recenzie carte - Ce ne spunem când nu ne vorbim de Chris Simion




Anul apariției: 2011
Editura: Trei
Număr pagini: 251

Niciodată nu mi-a fost atât de greu să scriu despre una dintre cărțile pe care le-am citit. Această carte este atât de greu de explicat și a fost o are surpriză pentru mine, în același timp. Mi-a plăcut foarte mult, dar nu cred că mă mai ating de ea prea curând.

Vă spuneam atunci când am scris despre De vorbă cu Emma că nu prea am toleranță pentru dulcegăriile exagerate. Chris Simion are oarecum un stil asemănător, deși mai temperat. Cam multe referiri la iad și la rai, la toate lucrurile nude - sufletul e nud, trupul e nud, sentimentele sunt nude, într-un cuvânt, autoarea are o fixație pentru acest adjectiv- dar parcă totuși curge firesc, nu mi se pare o scriitură prea forțată.

Personajele principale par mult mai credibile. Nu le cunoaștem numele, doar niște pseudonime: Zmeul Albastru și Floarea - Soarelui. Un el și o ea care comunică prin intermediul unor e-mailuri, ceea ce ne permite să cunoaștem frânturi din povestea lor de dragoste.

Ei și aici lucrurile devin cam dificile, pentru că povestea celor doi m-a făcut să îmi amintesc de cea mai urâtă perioadă din viața mea. Sau nu, mai bine zis, de una din cele două cele mai urâte perioade din viața mea. Clipele alea în care compuneam tot felul de mesaje ce nu le trimiteam niciodată, conversații imaginare ce se derulau în mintea mea și amintiri aflate parcă pe repeat care îmi trecea ca flash-urile prin fața ochilor. A fost o perioadă din care știu că am ieșit cu bine, dar mi-am pierdut o bucată din suflet și n-am mai fost niciodată la fel, n-am mai avut aceeași seninătate, același entuziasm, n-am reușit să mai simt fericirea în stare pură, ca să spun așa. Fericirea aia pe care pur și simplu o trăiești și care îți umple sufletul. Dacă nu o mai ai, sigur că poți să fii iar fericit, însă este un alt gen de fericire, o fericire pe care trebuie să ți-o clădești tu, să îți amintești în fiecare zi de lucrurile bune din viața ta și să îți amintești că ai și motive de fericire.

Dar cred că am divagat puțin, fiindcă aici nu e vorba despre mine. Vedeți ce face cartea asta din om? Te face să te gândești la lucrurile pe care le-ai pierdut, la regretele care ne însoțesc pe fiecare din noi, la tot acel bagaj sentimental pe care toți îl cărăm în spate, ca oamenii aceia nebuni care nu pot pleca în concediu fără colecția lor de monede sau de timbre.

Nu are rost să vă povestesc ce se întâmplă cu Zmeul Albastru și cu Floarea - Soarelui, pentru că nu aceasta este ideea principală a cărții. Pot să vă spun doar că m-am regăsit uneori în mesajele ei, alteori în mesajele lui. Parcă aș fi citit cuvinte pe care le-am spus și eu cândva sau pe care le-am gândit și eu cândva. Finalul nu este unu neapărat trist, ideea de bază este că treuie să fii puternic, să treci peste toate și să o iei de la început, însă vă spun un mic secret. Nu poți să o iei de la început. Cel puțin nu în adevăratul sens al cuvântului.

Nu poți șterge cu buretele ceea ce ai trăit, cel puțin nu dacă ai trăit cu adevărat, nu doar ai mimat. Nu poți să mai fii așa cum erai, odată ce te-ai schimbat și nu poți să porți mereu masca unui Superman sau a unei Superwoman. Însă da, trebuie să treci peste toate fiindcă viața este cel mai frumos dar pe care l-am primit fiecare dintre noi și e păcat să nu încerci măcar să ai o viață cât mai frumoasă.

Ce ne spunem când nu ne vorbim se adresează cititorilor mai maturi. Trebuie să ai anumite experiențe în spate ca să o înțelegi pe deplin și ca să poți să te identifici cu personajele. Dacă nu, ți se va părea doar o carte plicticoasă pentru că ”nu se întâmplă nimic” și vei scana doar rapid paginile.

Sunt foarte subiectivă, este o carte pe care fie o iubești, fie o urăști sau o vezi doar ca pe ceva mediocru. Am citit undeva că pare că autoarea a adunat colecții de citate pe care le-a înghesuit în paginile cărții. Nu mi se par chiar așa. Da, sunt unele pasaje cam exagerate pentru gustul meu, dar sunt surprinse atât de frumos toate etapele unei relații, încât poate fi iertată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Paletă farduri IDC Color Natural - dupe pentru Naked 3?

Am mai avut o experiență destul de neplăcută cu produsele IDC, care sunt disponibile pe elefant.ro. sunt foarte ieftine și se află frecvent la promoție, așa că am vrut să le încerc, însă până acum nimic nu m-a impresionat.
De data aceasta, voi face referire la această paletă de farduri. Se numește Natural, a costat la reducere 18 lei, nu mai rețin prețul ei normal, dar sincer, cam atât și merită. Produsele IDC Color sunt produse de către o firmă din Spania, Aquarius Cosmetic Group prin private labeling. Ce înseamnă private labeling? Înseamnă că o companie de cosmetice, în special produse de machiaj realizează designul produselor și eventual formularea acestora, iar apoi procesul de fabricație este subcontractat în China. elf face asta, BH Cosmetics face asta, Coastal Scents face asta, Morphe face asta și chiar și alte branduri mai prestigioase scot pe piață produse care sunt de fapt ”made in China”.
Această paletă este nu numai un produs fabricat foarte ieftin, ci și un produs care s…

Crema - minune Leac de-un veac

Dacă mai țineți minte, v-am povestit că de Crăciun am primit cadou acastă cremă naturală. Pe lângă faptul că are o prezentare foarte drăguță, este ambalată într-un recipient din lut și are un dop de plută în loc de capac, este realizată din ingrediente 100% naturale. Acum, nu știu dacă să cred neapărat povestea faptului că este o rețetă veche ”de un veac”, păstrată de o familie din Jiul de Munte, însă sunt foarte mulțumită de rezultatele pe care le oferă. Ingrediente: propolis, ceară de albine, rășină de conifere, sacâz, parafină și ulei de floarea soarelui presat la rece. Utilizări: hidratant, antiinflamator, dezinfectant, arsuri, răni, infecții ale pielii, cicatrizant, poate fi folosită după plajă, după bărbierit sau epilat, reduce senzația de mâncărime cauzată de insecte, poate fi folosită și ca balsam de buze. Un recipient conține 50 gr și costă 56 de lei, direct pe site-ul producătorului. Are un miros vag, specific produselor care conțin ceară de albine, culoarea galbenă și se ”to…

22 de filme cu și despre adolescenți

Dacă tot este weekend și n-am mai făcut de ceva timp topuri sau recomandări pentru filme ”la calup”, m-am gândit să vă ofer câteva idei de filme pe care le puteți viziona când aveți ceva timp liber. De asceastă dată, am ales filmele cu și despre adolescenți, pentru că sunt în mare parte comedii sau coedii romantice și se potrivesc pentru o după-amiază leneșă. Deși nu mai sunt nici eu adolescentă de ceva timp, aceste filme pot fi viizonate chiar și de către adulți, atâta timp cât nu aveți pretenția să vedeți ceva foarte calitativ sau performanțe actoricești deosebite.